“Sunt o fiinţă solitară, aflată pe o stâncă tăiată din propriu-mi trup.” (Jeanette Winterson - "Scris pe trup")
Sunt plictisită, vinovată şi cad...
Lovesc ale mele mâini de Soare…
Stânca tăiată din propriu-mi trup mă doare…
Îmi închid ochii…
« Lasă-mă să-mi cânt până adorm…
pot să adorm pe paşii melodiilor cântate de mine
şi pot să mă trezesc …atunci când mă opresc din a cânta…
Pot să-mi aprind şi singură lumina sufletului
si o pot stinge… când nu mai respir…
Deci pot şi pot şi vreau şi zic… şi tac … »
Îmi deschid ochii…
« Şi pot, dar e departe de realitate…
îngheţ spre Soare…
Fiinţa-mi solitară mă omoară…
Privirea îmi arată un drum pietruit de flori…
şi gându-mi înceţoşat îmi alunecă spre…spre infinit ! »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu