!

Mă trezesc.

Afară până şi soarele abia deschide ochii.

Mi-e somn.

Mă uit la ea.

Nu mai vreau să adorm.

Ea e cu faţa spre mine şi o mână pe pieptul meu.

Ochii ei sunt inchişi, dar spun “inocenţă”

Spun “frumuseţe”

Spun “siguranţă”.

Ma aşez mai bine pentru privelişte.

Se trezeşte.

Tace.

Ma priveşte.

Nu clipeşte.

E incredibil.

Imediat pe faţa ei apare un zâmbet preabine cunoscut.

“Ești aici. Lângă mine.”

Ne vorbim, dar nu spunem nimic.

Ma sărută.

Pun mâna în dreptul inimii ca nu cumva să-mi sară din piept.

Ma priveşte cu aceeaşi ochi de smarald

Cu acelaşi zâmbet cuceritor.

Hmm…

Presimt că va fi iarăşi o zi superbă.

La mulţi ani, frumoaso!