luni, 10 februarie 2014

Un ultim dans...în gândul meu;
acum decid ce-i bine... și ce-i rău.
Mă doare? Eu tac! Nu țip chiar dacă picioarele-s rănite...
chiar dacă inima se simte..
pe ale tale gânduri. 
Te chinui și pe tine... 
dar te vreau.
Îmi pasă ... iar te las... 

Dansezi tu singur;
eu privesc.... 
dansezi cu ploaia-n miezul nopții.
Dansezi cu visele în zbor...
Faci piruete...

Pe-amândoi ne doare...
E liniște pe stradă și mă iei în brațe.
Cu-a ta privire ma adormi... și
visez cum iar dansăm pe margini de cristal,
cum dansăm pe spini de tălpile ne dor. 
Visez cum tu zâmbești...
iar eu te las să dansezi iar singur,
iar plec și ne-ntâlnim pe stradă iar...
Iar mă adormi.. și iar visez.. 
E-un dans nebun. 


Ma lași apoi deodată să zâmbesc firav
și mă aștepți.
Aștepți să vezi cum vântul mă dansează. 
Cum picioarele pe spini vibrează, 
dar cum continui să dansez... privești,
pășești
spre mine și mă iei de mână...
mă săruți și-mi spui că pleci.. 
că pleci, că fericit vei fi.
Iar eu zâmbesc și plâng. E vis?
Că îmi accepți dorința...
și că dorești să-mi fie bine.
Că nu vrei să-mi vezi suferința..
că nu vrei să mai depindă de tine.

Nu te-aș lăsa... am inima nebună.
Iar rațional nu pot gândi de ciudă.
Te las...să pleci, dar promisiuni te pun să-mi faci.
și iar zâmbești.
În spini mă lași...


Încep să mă învârt,
să zbor,
 rănindu-mi aripile de -ascuțitul nor!

Liniște. Să plouă peste-al nostru gând.
Tu ești acolo... iar eu nu mai sunt.
Dansăm iar singuri... 

Un ultim dans...în gândul meu;
acum decid ce-i bine... și ce-i rău.
Mă doare? Eu tac! Nu țip chiar dacă picioarele-s rănite...
chiar dacă inima se simte..
pe ale tale gânduri. 
Te chinui și pe tine... 
dar te vreau.
Îmi pasă ... iar te iau
... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu