marți, 10 februarie 2015

să mă anunți să plec.

















Dac-ai să mai vii
să mă anunți să plec.

Am rămas doar lună
din gând,
iubire,
frig.

Am rămas copac
din ani,
cenușă; -s
mic.

Am rămas și fluture
din gheață,
aer,
vânt.

Am rămas doar eu
din oase,
carne,
cânt.

În ochi am licărire.
În glas nu am nimic.
Nu mă sting.
În suflet e doar alb.
Mâinile-s culoare.
Soare...

Să pleci,
să vii,
să stai,
să îndrăznești.

Nu am să fiu atentă la ce tu o să-mi zici.
Să nu rămâi aici!
Nu vreau să îți văd chip
ori glas
sărat, de-atâta vreme stins.
Nu vreau să știu de tine.
Tu, cel care ești.
Nimic.


Dac-ai să mai vii
să mă anunți să plec.



2 comentarii: